Tratamente naturiste pentru infecția urinară

Definiția infecției urinare

Infecția urinară este prezența de germeni microbieni în urină, asociată cu simptome din partea aparatului urinar; de cele mai multe ori boala se manifestă episodic, recidivant, în perioadele acute dând febră, urinări dese, usturimi la urinat, dureri lombare (de șale), frisoane, astenie; probele de laborator arată leucocite și microbi în urină, viteza de sedimentare și leucocitele în sânge sunt crescute.

Fitoterapie

Mama-pădurii se administrează sub formă de infuzie, din 30 g plantă la un litru de apă; se beau 3 căni pe zi.

Sulfina se utilizează ca infuzie din tulpini cu flori, 20 g la un litru de apă; se beau 3 căni pe zi.

Dumbrăvnicul se poate administra ca infuzie, din 25 g plantă la 1/2 litru de apă; se recomandă 2 căni în cursul unei zile.

Toate aceste trei plante cresc volumul de urină eliminat (efect diuretic), au efect antispastic (calmează colicile) și dezinfectant (împiedică dezvoltarea unor germeni microbieni).

Tratamentul homeopatic al infecției urinare

Berberis: dureri lancinante (ca un cuțit) sau arzătoare în lombe, mai intense dimineața, iradiate în coapse; durerile sunt agravate de mișcare și au lateralitate stângă.

Cantharis: dureri înainte, în timpul și după micțiune (urinare), resimțite intens pe uretră; tenesme vezicale; senzație de fierbințeală, de arsură pe căile urinare, asociată cu frison.

Capsicum: este indicat în special la cazurile cu infecții urinare ascendente (pornite de jos în sus, de la uretrite, vaginite); în afară de urinări dese, tenesme vezicale, bolnavul are și un simptom specific, senzația de frig, resimțită mai mult de-a lungul coloanei vertebrale.

Colibacillinum: este indicat atunci când în urocultura bolnavilor cu infecție urinară se dezvoltă Escherichia coli și atunci când bolnavii sunt foarte friguroși, au cefalee (dureri de cap), sunt astenici, au urine mirositoare și dese.

Formica rufa: urine abundente, tulburi, cu miros urât, uneori cu striuri de sânge.

Pareira brava: urinări dese (polakiurie); fiecare micțiune este dificilă (bolnavul face eforturi pentru a urina); dureri la nivelul coapselor; dureri pe uretră în timpul micțiunii.

Colibacillinum se folosește, preferabil, în diluții înalte (CH30), la intervale de o săptămână; celelalte remedii se folosesc în diluții joase (CH5-CH7), în timpul infecției acute, zilnic câte 2-3 prize.

Tratament balnear pentru infecția urinară

Sunt indicate apele oligometalice, diuretice, sulfuroase simple, dacă urina este alcalină; apele alcaline sunt contraindicate. Stațiuni balneoclimaterice indicate: Slănic-Moldova, Băile Olănești, Călimănești, Căciulata, Lipova.

Este contraindicată cura balneară la bolnavii cu hipertensiune arterială secundară sau azotemie.

Particularități de tratament

Episoadele acute de infecție urinară trebuie tratate cu antibiotice, conform sensibilității germenului.

Dacă bolnavul nu tolerează antibioticele sau germenul este rezistent, se aplică fitoterapia.

Tratamentul de fond, timp îndelungat, luni sau, cu intermitență, ani, se face cu remedii homeopatice.

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical.