Într-o masă bine aranjată, fiecare obiect are locul său, iar ordinea tacâmurilor este esențială pentru confortul și eleganța evenimentului. Fiecare fel servit are un tacâm specific, iar acestea se folosesc de la exterior spre interior, în funcție de ordinea preparatelor. Află în continuare cum se pune masa corect și ce greșeli comune apar în acest proces.
Cum se aranjează tacâmurile în funcție de felurile servite
O masă corect aranjată este semn de respect față de invitați, dar și de confort pentru toți cei prezenți. Deși pare complicat la prima vedere, există reguli simple care pot face diferența. Farfuria reprezintă centrul aranjamentului, iar tacâmurile, paharele și șervețele sunt așezate în jurul ei în funcție de momentul în care vor fi folosite.
La mesele cu mai multe feluri, tacâmurile sunt plasate în ordinea folosirii lor, începând cu cele de la exterior și avansând spre interior. Această logică este valabilă pentru orice tip de masă, indiferent de formalitate. De exemplu, la o masă simplă, pot fi suficiente farfuria, furculița, cuțitul, lingura, paharul și șervețelul. Dacă sunt servite mai multe preparate și băuturi, se adaugă tacâmuri și pahare suplimentare, în funcție de nevoi.
Este important să se țină cont de spațiu și de simetrie. Într-un aranjament tradițional, zona din stânga-sus este rezervată pentru farfurie de pâine, dacă aceasta este folosită. Paharele se află în dreapta-sus, deasupra cuțitelor și lingurilor. La mesele formale, locurile sunt așezate uniform, iar tacâmurile sunt aliniate pentru a crea un ansamblu echilibrat.
Decorațiunile, cum ar fi florile sau lumânările, pot completa aspectul mesei, dar nu trebuie să ocupe spațiul necesar servirii. Ele nu ar trebui să fie atât de mari încât să împiedice vizibilitatea între persoanele aflate față în față. Bunele maniere la masă constau în crearea unui cadru confortabil și funcțional pentru toți participanții.
Cea mai comună greșeală este așezarea greșită a tacâmurilor. De exemplu, furculița poate fi plasată în dreapta farfuriei, deși locul ei obișnuit este în stânga. La fel, cuțitele și lingurile sunt așezate în dreapta, conform regulilor clasice. Cuțitul pentru felul principal se așază imediat în dreapta farfuriei, cu lama orientată spre interior, adică spre farfurie. Orientarea tăișului spre exterior este o poziționare incorectă.
Atunci când sunt așezate mai multe tacâmuri, ele nu se distribuie aleatoriu, ci în funcție de succesiunea preparatelor. Tacâmul pentru primul fel este așezat la exterior, iar cele pentru felurile următoare sunt poziționate mai aproape de farfurie. Această regulă se aplică atât la mesele simple, cât și la cele formale.
Paharele nu se distribuie aleatoriu, ci sunt grupate în partea dreaptă-sus, deasupra cuțitelor și lingurilor. La o masă simplă, paharul pentru apă poate fi așezat deasupra cuțitului sau ușor spre dreapta acestuia. Dacă sunt servite mai multe băuturi, numărul paharelor crește, iar acestea sunt organizate în aceeași zonă, în funcție de băuturile servite.
Pentru șervețel, există mai multă flexibilitate. El poate fi așezat în stânga furculițelor, pe farfurie, sau chiar sub furculițe, mai ales atunci când spațiul este limitat. La mese formale, poate fi plasat și pe farfuria-suport. Poziția șervețelului trebuie luată în contextul întregului aranjament, nu ca o regulă fixă.
Supraaglomerarea mesei este o altă greșeală frecventă. Dacă nu se servește supă, nu există motiv practic pentru a pune o lingură de supă. Meniul este cel care dictează ce trebuie să existe la fiecare loc. În cazul unor mese elaborate, nu este obligatoriu ca toate tacâmurile să fie prezente de la început; unele pot fi aduse odată cu preparatul pentru care sunt destinate.
Principiul de bază este folosirea tacâmurilor din exterior spre interior. Tacâmul destinat primului fel este cel mai îndepărtat de farfurie, iar cele pentru felurile următoare se găsesc tot mai aproape de aceasta. În stânga farfuriei se așează furculițele, de la exterior spre interior, în funcție de ordinea preparatelor.
În dreapta farfuriei se pun cuțitele și lingurile, tot de la exterior spre interior. La exterior: lingura pentru supă/ciorbă (dacă este cazul). Lângă lingură sau la exterior: cuțitul pentru aperitiv/pește. Cel mai aproape de farfurie: cuțitul pentru felul principal, cu lama orientată spre interior. Dacă înaintea acestuia se servește pește sau un aperitiv pentru care este necesar un cuțit separat, acel tacâm va fi poziționat mai spre exterior.
Ordinea tacâmurilor nu trebuie memorată ca o succesiune rigidă de obiecte, ci în funcție de meniu. Mai simplu este să te gândești la traseul mesei: primul fel trebuie să aibă tacâmurile cele mai îndepărtate de farfurie, iar ultimul fel principal trebuie să corespundă tacâmurilor rămase cel mai aproape de aceasta.
Tacâmurile pentru desert (lingurița mică și/sau furculița mică) se așază orizontal, deasupra farfuriei. Mânerul linguriței este orientat spre dreapta, iar cel al furculiței spre stânga. În varianta tradițională, dacă ambele tacâmuri pentru desert sunt pregătite de la început, lingurița este poziționată deasupra furculiței. Există și varianta în care tacâmurile pentru desert nu se află deloc pe masă la începutul mesei, ci sunt aduse atunci când este servit desertul.
Echipa de continut
Stiai că...
Un burete pucios este o ciuperca
Pe fiecare pagina a site-ului vei găsi o noua curiozitate incredibila. Educa-te cu Util21.ro!