Ziua Satului Românesc – tradiție, comunitate și gustul pâinii care ne amintește de acasă

Ziua Satului Românesc a fost sărbătorită în acest weekend la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, printr-o serie de manifestări dedicate tradițiilor, comunității și patrimoniului cultural. În cadrul Târgului Pâinii, Asociația Macedonenilor din România a fost prezentă pentru a aduce în atenția vizitatorilor o parte importantă a patrimoniului gastronomic macedonean și pentru a vorbi despre una dintre cele mai vechi și mai puternice legături dintre oameni: pâinea.

Traditia macedoneana si simbolul pogacei

Din partea Asociației Macedonenilor din România, tradiția macedoneană a fost reprezentată de doamna Katerina Sfiea-Dimcevici, care a prezentat „Pogacea”, și de domnul Vlade Markoski, care a adus în fața publicului „pâinea cea de toate zilele”.

Cunoscută drept „Regina Pâinilor” în Macedonia de Nord, Pogacea a fost prezentată nu doar ca un preparat tradițional, ci ca un simbol al familiei, comunității și momentelor importante din viața omului.

Pogacea este o pâine dulce, rotundă, pregătită cu stafide și unt din belșug, alcătuită din pâinici sau rulouri aşezate într-o tavă rotundă, unse cu gălbenuș de ou și presărate cu semințe de susan. În funcție de ocazie, aceasta este împodobită cu o cruce din aluat și devine parte a unor ritualuri transmise din generație în generație.

„Pogacea este prezentă la nașterea unui copil, când este frântă deasupra mamei și nou-născutului, fiind însoțită de urări pentru o viață lungă, frumoasă și îmbelșugată. Este prezentă la nuntă, atunci când mireasa este întâmpinată la casa mirelui de mama soacră, dar și în momentele de despărțire și pomenire sau la sărbătorirea sfântului protector al familiei – slava”, a explicat doamna Katerina Sfiea-Dimcevici.

În toate aceste momente, pogacea este frântă și împărțită, pentru că pâinea are, înainte de toate, darul de a-i aduce pe oameni împreună.

Un moment de întâlnire și respect pentru diversitate

Participarea la Târgul Pâinii a fost, astfel, un prilej de a redescoperi tradiții care vorbesc despre familie, credință, ospitalitate și comunitate. Pentru fiecare dintre noi, gustul pâinii poate păstra amintirea casei bunicilor, a mâinilor care au frământat aluatul, a meselor la care familia s-a adunat și a sărbătorilor în care pâinea a fost aşezată cu respect pe masă.

Târgul Pâinii a reunit brutari artizani și producători din București și din țară, dar și reprezentanți ai unor comunități și culturi din întreaga lume. Au fost prezente ambasadele Algeriei, Lituaniei, Malaeziei, Macedoniei, Mexicului, Nigeriei, Sloveniei, Tunisiei și Republicii Croația, precum și Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” din București, reprezentând Turcia.

Evenimentul a adus împreună și reprezentanți ai minorităților naționale din România, prin parteneriatul strategic cu Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României.

Fiecare comunitate a venit cu propriile tradiții, povești și gusturi reunite în jurul pâinii – „pâinea noastră cea de toate zilele”. Astfel, Târgul Pâinii a devenit mai mult decât o celebrare a unui aliment atât de simplu și esențial: a fost un spațiu al întâlnirii, al dialogului și al respectului pentru diversitatea culturală.

În această atmosferă, tradiția macedoneană a fost parte dintr-o poveste mai largă despre ceea ce ne apropie. Pentru că, indiferent de locul din care venim, pâinea a rămas un simbol al casei, al familiei, al ospitalității și al comunității – o tradiție care se păstrează cel mai frumos atunci când este împărtășită.

Bogdan Ene