Frumusetea a reprezentat dintotdeauna cel mai de pret dar al fiecarei persoane.
Stiinta care se ocupa de arta ingrijiri fetei si corpului, de infrumusetarea fetei si a corpului
cu ajutorul unor preparate si tratamente speciale este numita cosmetologie sau cosmetica.
Cosmetica are ca obiectiv ingrijirea estetica a fetei si corpului, poate determina
imbunatatirea starii fiziologice, imbunatatirea tonusului vital.
Estetic, ideea de frumusete a capatat o importanta deosebita in zilele noastre,
influentandu-ne direct stilul de viata si conceptiile. De aceea cerem sfaturile unei cosmeticiene de incredere, care sa ne
ajute sa "mascam" defectele si sa ne punem in valoare trasaturile frumoase.
Din cele mai vechi timpuri si pana astazi, pastrarea tineretii si a frumusetii a fost unul
dintre cele mai fascinante visuri ale omului.
Una dintre cele mai vechi profesii din lume a fost vindecarea bolilor cu ajutorul plantelor medicinale,
iar cel mai vechi document care atesta aceasta preocupare este papirusul din Abbas, care dateaza din secolul al XVI-lea i. Ch.
Acest papirus cuprinde cateva sute de retete pentru leacuri si substante folosite
pentru intretinere si infrumusetare. Printre altele, se gaseste aici reteta unui produs antirid, care are la baza seul de oaie,
seminte de pin, ulei de susan, lapte de capra si ceara de albine.
Inca din antichitate, oamenii au inceput sa caute mijloace pentru a indeparta celulele
moarte ale pielii si a inlatura efectele suprapigmentarii.
Curatarea si hidratarea tenului in conditiile climei calde si uscate din Orient
constituiau elementele de baza ale igienei.
In Israel, unul din fructele cele mai des folosite in cosmetica era rodia, urmata de lavanda si
frunzele de scortisoara, despre care se spunea ca remediau orice problema a tenului.
Sursa celor mai multe si mai valoroase materii prime folosite in cosmetica in aceasta
perioada era Marea Moarta. In Egiptul Antic, erau folosite produse speciale pentru spalarea corpului, amestecuri de argila si
cenusa pentru indepartarea grasimii si catifelarea pielii.
In ceea ce priveste Orientul indepartat, este cunoscut faptul ca multe dintre plantele si
tehnicile de infrumusetare folosite in EUROPA au fost aduse de negustori din Japonia, China, India sau Persia.
De exemplu, celebrele bai japoneze sunt cu cateva secole mai vechi decat termele romane.
Din China si India au venit numeroase balsamuri, extracte vegetale sau esente, ca ambra sau chiparosul. Moscul si apa de trandafiri
provin din Persia, iar de la istetii chinezi avem lacul de unghii, de par sau rimelul. Vechii greci cunosteau si foloseau pudra de fata,
rujul si unguentele pentru indepartarea parului nedorit. Lor le datoram insa masajul si folosirea exercitiilor fizice pentru mentinerea unui corp sanatos si frumos.
Cuvantul cosmetica deriva din greaca antica, in care el are intelesuri multiple:
kosmeticos este un adjectiv care se refera la podoaba; kosmetike este arta de a-si face toaleta, arta infrumusetarii.
In Evul Mediu, din cauza interdictiilor impuse de Biserica, frumusetea fizica
si-a pierdut importanta, astfel incat si cosmetica a regresat in aceasta perioada.
In timpul Renasterii, se produce un fenomen foarte interesant: se revine la
cultul frumosului, dar se pierde orice interes pentru igiena elementara a corpului, spalarea zilnica a fost
inlocuita cu folosirea mastilor hranitoare, in timp ce semnele de varsat de vant sau eczemele erau acoperite cu alunite artificiale.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, oamenii au devenit iar preocupati de
igiena. A revenit si preocuparea pentru cosmetica si infrumusetare.
Preparatele cosmetice, mai ales cele pentru ingrijirea parului, se obtineau in farmacii si in frizerii.
Prepararea lor era mai ales o arta casnica sau cel mult de domeniul artizanatului, practicata in intreprinderi individuale.
La fiecare popor, pe langa aceste influente din afara, se practica si o serie
de procedee cosmetice, traditionale. Astfel si la populatia noastra de la tara exista anumite obiceiuri si traditii
cosmetice in privinta prepararii si folosirii unor alifii, rumeneli, ape de fata etc.
Inainte de primul Razboi Mondial, imbunatatirea calitatii produselor cosmetice,
dar si prezentarea lor simplificata, a dus la o mai buna primire a lor si la o crestere a cererii. Industria cosmetica
a fost astfel directionata spre stadiul ei actual. Ca stiinta organizata, la un nivel superior, stiinta cosmeticii,
cosmetologia dateaza din 1895, cand a fost predata pentru prima oara la o scoala superioara folosirea preparatelor
cosmetice pentru ingrijirea pielii si a parului. Ulterior, studiul ei s-a extins rapid, in special dupa 1922, in nenumarate
scoli oficiale si particulare, dar si in invatamantul universitar tehnic si medical.
Cosmetologia moderna trateaza, modeleaza si infrumuseteaza, asigurand
frumusetea corpului omenesc si in special a pielii
|
